marți, 10 mai 2011

Criză de identitate

Criză de identitate

Îs formă şi materii, şi umblu
Din hăt până departe.
De vrei, mă poţi atinge,
Convinge-mă că sunt.

Răspunsuri nedecise la întrebări stupide
Îmi vin, ş-aş vrea să le înec
În mări de certitudini, să le despic apoi
În axiome abstracte ce viaţa o explică.

Zadarnic e efortul, futilă înfrigurare
De a privi-n oglindă un chip neomenesc.
Un suflet azi se naşte, în timp ce altul moare.
Mă consolez cu gândul la tot ce e lumesc.

Un comentariu:

  1. Frumoasa poezie, trebuie sa citesti printre randuri sa intelegi.
    Sper ca in viitor sa razbeasca mai degraba impacare, liniste, de ce nu fericire decat tristete dintre cuvintele atent alese ale poemelor.
    Bafta si inspiratie la scris!... si nu numai

    RăspundețiȘtergere