luni, 14 decembrie 2009

Recidivand, o poezie am scris

Le multumesc celor doi pentru comentariile lor la poezia de ieri. Pentru ca Anonim, prin propunerea de continuare a poeziei, m-a provocat intr-un fel, pozitiv, postez o continuare proprie, desi in prima faza era gandita sa se termine asa:
Dar baiu' nu-i ca marea de adanca.
O viata ai, nu plange ca un mos,
Placeri mai mari, mai mici si ce e munca
Nu contabiliza, nu trece pe raboj.
........................................
Traieste clipa. De analize si bilanturi
Nu-i timp acum. Veni-va vremea lor.

Si pentru ca orice poezia ar trebui sa aiba un titlu, cea de ieri, continuata aici se va numi: "Antagonice".

Iar poezia de azi, numita "In prag de zi" este dupa cum urmeaza:
Luceferi se-ntrevad pe bolta instelata
Navalnice clepsidre ce timpul il masoara.
Lumini se-aprind, un caine parca latra,
Tu lasi in urma satul, grabindu-ti un pic pasul
Manat de-un dulce patim, ce, iata, te-nfioara.
...............................................
E drumul catre lac, acela ti-e popasul.

2 comentarii:

  1. Acelasi anonim de la postul anterior continua poezia "In prag de zi":

    Vei sta pan' la amiaza, vei pescui carasul.

    Scuze pentru pragmatism si pentru nota discordanta dintre profunzimea versurilor si continuarea mea. Oricum, e frumos sa mergi cu noaptea in cap la pescuit.

    Bafta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Atat finalul primei poezii cat si cea de-a doua ma face sa sper ca, in general, nu va recidiva partea negativa a antagoniei... :) cel putin ca victorie finala daca nu ca victorie pe fiecare repriza... Sau altfel spus, mi-ar placea sa pariez pe victoria la puncte a pozitivului din viata! :)

    RăspundețiȘtergere