Scurta...

vreau
sa nu vreau
sa te mai vreau.

Innourat

si uite cum,
răpus de-al zilei
greu tribut
ma uit la stele,
si cat pot,
mai scriu,
si uit sa uit.
ma-nchin la ratiune,
ma gandesc
c-ar fi prea mult
s-adorm, sa pierd,
candva, tot ce-am iubit
mai sfant.

Drama unei nopti de iarna

Beligerant fara razboi,
Nici bun de pastrat,
Nici bun de dus la gunoi.

Rataciri

Moarte-n jur,
Si-i numa' moarte.
Izbavesc in zare luna.
Ea e neagra, si-i tacere.
Ma ridic de jos intruna.
Si tot cad.
In jur sunt pietre.
Ma agat cum pot,
Sprijinindu-ma de ele.

Sanse

Ai dreptul de-a visa.
Cand soarele e sus
Un vis de-al tau
Se poate spulbera,
In timp ce altul
Poate prinde-un nou apus.

Chiar daca

Ucide minele din tine
Cum am ucis si eu demult.
Pe tine ce salasluiai in mine,
Chiar de mi-e dor sa te ascult.

M-am numit Felix (12)

Stii aproape sigur ca ai murit. Si ca s-a intamplat intr-o zi de joi. Incerci sa iti amintesti momentul si nu reusesti. Ceva iti spune ca are legatura cu metroul. Te intrebi cum de nu ai gasit calea catre lumina. Este din cauza acelui "aproape sigur" si a faptului ca nu iti amintest, deci nu poti sa iti asumi trecerea. Concret, starea ta prezenta este de coma indusa. Continui sa traiesti viata, dar totul se petrece doar in acel colt al mintii tale care nu a murit. Inca. Totul este o proiectie, iar tu esti Creatorul ei. La gandul acesta, oscilezi intre un zambet amar si un ras sarcastic.

..................

...Semn pentru ceilalti ca inca nu a venit timpul sa deconecteze aparatele.