E drumul catre lac, acela ti-e popasul.
Vei sta pan' la amiaza, vei pescui carasul
De va voi si soarta. Altfel, vei invata rabdarea.
Bibani fara de numar tovarasi 'or sa-ti fie...
Esti amator, se vede, nu prea stii meserie.
Ramas fara momeala, iti vei grabi plecarea.
Si acum, pentru ca cineva mi-a sugerat sa scriu o poezie dedicata fiului meu nascut de curand, iata o incercare, pe care o voi numi "Fiului meu":
In albul pur al unei dimineti de iarna,
Razbind anevoios, din maini si din picioare,
Vlastar care se naste, mladita ce tresare,
Un pui de om rasare, sunt bun de cinste dara!
Si acum va urma "Fiicei mele"? :)
RăspundețiȘtergereImi permit sa continui din nou:
RăspundețiȘtergereCunoscator te vad, stimabilule domn,
Si-atunci te-ntreb: pe lac, ai prins vreun pui de somn?
Anonim no 1
PS: Sa iti traiasca baietelul, sa creasca mare si sanatos!
Anonim no 1 te invita sa continui.
RăspundețiȘtergere