miercuri, 1 septembrie 2010

Viata ca si vis sau visul ca si viata

Nu vi se intampla uneori ca in timpul unui vis sa detineti bunuri sau sa fiti in situatii pe care le-ati dori in viata reala? Si cumva, catre sfarsitul visului, cand se produce acea stare intermediara, sa va para rau dupa acele bunuri sau situatii? Insa de imposibilitatea de a le transfera intre cele doua lumi sa fiti ferm convinsi si perfect constienti?

O slujba de inmormantare a unei rude, prin cele spuse de parinte cu acest prilej, dar nu numai, m-a dus cu gandul la similitudinea dintre cele doua treceri vis - trezie si viata - moarte.

Veti spune ca despre viata privita ca un vis s-au scris tomuri intregi si ca nu fac altceva decat sa reinventez roata aici. Poate ca da, poate ca nu. Insa eu cred ca intre a citi despre asta in carti prafuite de timp si a constientiza asemanarea este o diferenta majora.

Sa fie viata noastra un vis din care ne trezim in momentul mortii? Oare cum percep cei cu care interactionam noi in vise disparitia noastra din momentul trezirii? Sunt visele niste scurte vieti efemere?

luni, 19 iulie 2010

Arc peste timp sau o problema de civilizatie

In introducerea cartii Catherine de Medicis a lui Honore de Balzac am gasit urmatoarea fraza care pur si simplu mi-a atras atentia in mod deosebit:
"Cum este Franta la 1840? O tara preocupata exclusiv de interese materiale, lipsita de patriotism si de constiinta, unde puterea nu are forta, unde alegerile, rodului liberului-arbitru si al libertatilor politice, nu scot in evidenta decat mediocritati, unde forta brutala a devenit necesara in fata violentelor populare, si unde discutia extinsa la lucruri minore sufoca orice actiune a corpului politic; unde banii domina orice problema si unde individualismul, produsul oribil al divizarii la infinit a mostenirilor ce suprima familiile, va devora totul, chiar si natiunea pe care egoismul o va preda, intr-o buna zi, invaziei."

Propunerea mea este de a gasi impreuna asemanari si deosebiri intre aceasta Franta a anului 1840 si Romania anilor pe care ii traim, iar de aici sa tragem concluziile de rigoare, daca mai este cazul.

miercuri, 14 iulie 2010

Scurt exercitiu de imaginatie

Cu articolul acesta am participat la un concurs de creatie organizat de un site. Iata ca atat site-ul, cat si eu recidivam, poate de aceasta data cu mai mult succes din partea mea. Pe scurt, trebuie raspuns la intrebarea: De ce crezi ca a disparut Richard Taylor? Se premiaza ingeniozitatea si creativitatea raspunsurilor, iar premiul consta in cartea din spatele intrebarii. Si iata si textul cu care am participat la prezentul concurs:

Richard Taylor, dupa cum ii zice si numele, era croitor, dar nu orice fel de croitor, ci croitorul Casei Regale Britanice. Intr-una din zile, pe cand se ocupa sa ii ia masurile printului Charles pentru costumul de ginere de la nunta sa cu Camilla, dintr-un buzunar al hainei acestuia a cazut un biletel, fapt care la momentul respectiv a ramas neobservat pentru niciunul dintre cei doi. Insa, ulterior, pe cand facea ordine in incapere, Taylor a gasit biletelul si pentru ca nu avea cum sa banuiasca al cui era, l-a citit. Astfel, el a intrat in posesia unor informatii mai mult decat incomode pentru capetele incoronate legate de moartea printesei Daiana. Mai tarziu, observand lipsa biletului si rememorand evenimentele din ziua respectiva, printul si-a dat seama ca Taylor stie un secret a carui dezvaluire i-ar putea fi fatal in viata publica. De aici disparitia subita a croitorului, cel mai probabil locatar al unei celule de "lux" a inchisorii Wandsworth din Londra.

marți, 13 iulie 2010

Despre T.N.A.-ul la romani

Intr-una din saptamanile trecute am mers cu microbuzul de la Bucuresti spre Tulcea si tot asa si inapoi. Pentru ca este o distanta destul de mare, se face cate un popas pe fiecare sens de mers. In ambele dati am servit cate o cafea, asa, de inviorare. La dus a fost destul de ok, in sensul ca era cafeaua buna si pretul a corespuns cu cel din meniu, insa la intors mi-a facut un chelner cafeaua in sictir, i-am dat 5 lei si mi-a returnat 1.50 lei, desi scria ca o cafea este 2.50 lei. Cand i-am atras atentia, mi-a spus cu o "nonsalanta" debordanta ca nu e la zi meniul. Ma gandesc ca niste automate de cafea ar rezolva aceasta problema a mea (si nu numai) si m/ne-ar scuti de T.N.A. (taxa pe nesimtirea adaugata).

Azi de dimineata in statia de metrou se derulau imagini si comentarii despre Michael Jackson. Omenirea a avut de-a lungul timpului tendinta de a construi idoli, are o nevoie acuta de repere. Pot astfel de automate de cafea ca cele de care am pomenit mai sus sa devina idoli? Probabil ca nu, insa cu siguranta pot raspunde cu succes unei nevoi a omenirii.

marți, 27 aprilie 2010

Despre AC/DC in anecdote

Faimoasa trupa de hard rock va sustine un concert la Bucuresti, in Piata Constitutiei, pe data de 16 mai. Cu acest prilej, un site a organizat un concurs de creatie care consta in a compune un text umoristic care sa incorporeze minim 10 titluri de piese ale celor mai sus amintiti. Premiul consta intr-un bilet la concert. Am zis sa imi incerc si eu norocul, asa incat am postat urmatorul text:
Dansez pentru AC/DC!

Ma uitam deunaseara la emisiunea "Dansez pentru tine", un adevarat Danger la adresa timpului liber. Si la un moment dat il zaresc pe Dichiseanu dansand cu fii-sa si aproape Caught With Your Pants Down. Bine, doar un pardalnic de slit deschis, dar unii zic ca avea un fundament solid, un veritabil Big Gun. I'll be Damned, sper ca nu e vorba de incest, oricum ma asteptam de la un actor sa fie ceva mai Cold Hearted Man. Cu un Snake Eye exersat, Stefan Banica Jr., care te face sa te intrebi Who made who, el pe tac-su sau vice-versa, Cant Stand Still si a marcat momentul in stilu-i caracteristic, cu formula deja consacrata "Oameni buni". Domnu' Dichiseanu, vestea buna e ca Anything Goes, asa ca lumea o sa uite cat de curand rusinosul moment, si pana la urma, gestul conteaza, right? Sezonul e pe terminate, a mai ramas finala, asa incat Come And Get It, dar cu moderatie. Ok?

Well, dupa ce s-au inchis urnele si juriul site-ului a deliberat indelung, nu am castigat biletul mult-ravnit.

Oricum, important e sa participi, nu sa castigi, acesta e spiritul olimpic.

vineri, 16 aprilie 2010

Definitia unui Geaman

Suntem covalentele unui singur EU. Teoretic, suntem cele doua cotiledoane ce compun bobul. In practica insa, fiecare dintre noi isi striga raspicat individualitatea. Suntem catetele incongruente ale unui triunghi dreptunghic, am pornit din aceeasi origine, insa tindem catre directii daca nu opuse, atunci in mod cert distincte.

Asa incat, atunci cand te afli in compania unui Geaman, e cazul sa ne cunosti, suntem cele doua firi ale sale.

marți, 23 februarie 2010

Telenovele de week-end

Aproape fara sa vreau, in acest week-end am devenit telespectator de telenovele. Sa ma explic.

Intai a fost fulminantul si incandescentul si atat de plin de suspans congres al partidului (cum care partid? partidul unic...unic de stanga). Cu fiecare candidat la ciolanul cel mare care venea sa isi rosteasca discursul lui mai mult sau mai putin inspirat in fata onorabililor obositi (si pe buna dreptate), te intrebai "oare se retrage sau ramane in cursa?". S-a retras Mazare (un fel de Mazarin al PSD-ului) si intr-un gest de larghete politica i-a cedat voturile potentiale (ale dansatoarelor de samba de la Rio probabil) micului Titulescu. Apoi a urmat exceptional de pacifistul discurs al impricinatului, care nu s-a retras si asupra caruia televiziunile au si banuit ca s-a abatut norocul (ciudata alaturare de termeni) datorita logoreei de 1/2h si a conditiilor tehnice extraordinare (desi unii s-au grabit, iresponsabil, sa afirme ca a-i multumi lui Nelutu Onorificu si lui Bombo Strategu e gest sinucigas). Apoi a fost Mitrea Levier cel care a intregit suspansul, parasind barca usor ciobita pe partea sa a alegerilor si pasand si el mingea catre Micut. Apropo de Mitrea, a adus in discutie ridicolul in care s-a inconjurat partidul rosu (referire directa la o alta culoare, intruchipata intr-o flacara, si nu cea olimpica, dar si la procesiunea de vrajitoare de la poalele Romexpo-ului), nerealizand contribuitia prin insasi retragerea sa la acest ridicol. Singurul care s-a retras si a reusit sa iasa si din tipare (oricum, acestea devenisera prea previzibile si necesitau o rupere de ritm) a fost acest neinteles al PSD-ului, in persoana lui Cristiaaaan Diacooonescu. A iesit din tipare prin declaratia de a ceda voturile-i in favoarea oropsitului si surghiunitului de Mircea Geoana. Ce mai putea sa zica, saracul, in discursul de final? Nimic care sa mai salveze craca ce sta sa i se rupa de sub picioare. Si aceasta se rupse.

Duminica spre seara iata ca am fost martorul tacit(urn) al unei alte telenovele. Cea din Ghencea. Steaua inscrie in minutul 14 prin jolly joker-ul Kapetanos (sanse reale de afirmare la echipa nationala a Greciei la Cupa Mondiala) si toata lumea vedea deja un scor fluviu, un Stoichita jubiland si explicand presei tactica de fier aplicata (asemeni lui Dinu dupa victoria istorica a lui Dinamo din fata Benficai, daca va mai amintiti). De aceea este insa frumos sportul asta (bine, nu la noi, sau nu de multe ori la noi), caci plaiesii lui Gigi Multescu odata se reped catre poarta slujitorilor lui Mihai Viteazu (aka Gigi Oieru) si egaleaza scorul. In partea a doua a ostilitatilor, niste mascarici de huligani incep sa arunce bezmetic cu boabe de zapada inspre portarul moldav, dar si spre nasul lui finul (cunoscatorii stiu despre ce vorbesc aici). Acesta din urma asa tare se ofuscheaza incat invadeaza terenul, cu jalba in protap, iar arbitrul pune capat (temporar, spre usurarea de moment a lui Gigi O. care si anunta prin portavocea stadionului ca e vorba de 10 minute numai de pauza impusa) partidei. Trec apasator acele minute, prilej pentru comentatori de a se apleca cu deosebita atentie asupra gestului lui Baciu, si el moldovean prin neam si nascare, la adresa huliganilor. La reluare, Zapata o comite rau de tot, da' rau, rau, si degajeaza in bocancul unui adversar. Mingea marsava se duce musai in poarta si 1-2, lovitura de ... telenovela (era sa zic teatru). Steaua pleaca sa obtina ceva de la partida, lucru taxat de Ceahlau si se face 1-3, scor final.

Doua telenovele de mare efect, parca produse la mama lor si dublate cu brio in limba romana, s-au derulat astfel cu real succes la telespectari, dovada vie fiind rating-urile.
Astept sa vad ce ne rezerva week-end-ul ce vine si daca va putea sa intreaca el pe cel ce numai ce a trecut.
Stay tuned!