marți, 11 octombrie 2011

Despre pietre, la personal

Amalgamului de frustrari, de dezamagiri, de neimpliniri si de angoase ii voi da forma unui Glob si, asemeni lui Atlas, il voi purta pe umeri departe de Oras, pana la Raul Mortii, unde, invocandu-l pe Hercule si sub impulsul fortei lui, il voi concentra intr-o piatra de marimea unui ou de rata salbatica, pe care o voi arunca apoi pe fundul Raului.

..........................................

Prin natura firii mele, sunt o persoana credincioasa, insa intervin unele momente in care latura mea sceptica nu-mi da pace. Aceasta nu merge pana acolo incat sa conteste existenta lui Dumnezeu, ci doar pune la indoaiala existenta vietii de apoi, cel putin asa cum ne-o prezinta noua religia, adica alternativa Rai/Iad. Din urmatoarele trei:

1. cercetatorii (britanici, probabil) au ajuns la concluzia ca sufletul omului are fix 21 de grame,

2. potrivit estimarilor rezulta ca pana in prezent au trait pe planeta Pamant 106.456.367.669 oameni

3. crestinismul respinge ideea de reincarnare

rezulta ca sufletele celor care nu mai sunt ar cantari 2.235.583,72 tone. Cam greu pentru niste chestii despre care credem a fi diafane.

Deci, undeva exista o bresa logica, iar daca viata vesnica exista cu adevarat, cel mai probabil sufletelor li se da posibilitatea materializarii intr-o forma sau alta. Iar daca ar fi sa am optiunea de a alege, as opta pentru o piatra de exact 21 de grame, care sa stea pe fundul Raului Vietii, departe de nebunia Orasului, in susurul apei si in valtoarea creata de pesti, urmarind soarele de la Rasarit catre Apus, zi dupa zi, o intreaga Eternitate.